Este alăptarea dificilă? Un studiu ne arată ce să faci ca să reușești.

#alaptare #educatiepostnatala #entereDoula #DalaiMama #CristinaPetcuIBCLC


Alăptarea este dificilă? Noi cercetări arată cum să o faci mai ușor de gestionat


Sursa: https://theconversation.com/breastfeeding-is-tough-new-research-shows-how-to-make-it-more-manageable-168432?fbclid=IwAR08L1U_TK0QTHgeELlG5Hi-4vXvhvkj9QgJk75V5aE8wQkvaublG1Svlq4


Traducere: www.postpartum.ro


Beneficiile alăptării la sân sunt multiple și pot schimba viața atât bebelușului cât și mamei. Laptele matern conține anticorpi care reduc riscul de astm, alergii, diaree și infecții ale urechii. Sugarii alăptați sunt diagnosticați cu afecțiuni ce necesită spitalizare mai rar decât cei care nu sunt alăptați. Mai târziu în viață, riscul pentru copiii alăptați la sân de a deveni supraponderali este mai mic iar IQ-ul lor va fi mai mare. Femeile care au alăptat la sân au un risc redus de cancer la sân și ovarian.


În plus, aceste beneficii cresc cu cât alăptarea se întinde pe o perioadă mai lungă. Alăptarea în prima săptămână de viață este importantă, dar alăptarea în primul an aduce cu sine și mai multe efecte pozitive.


De aceea este de înțeles de ce Public Health England a făcut o prioritate din sprijinul alăptării și de ce Guvernul Scoțian s-a angajat în atingerea unui obiectiv de creștere a duratei de alăptare la sân.

Într-un studiu pilot recent, eu și Tracy McGillivray, studentă la master, am creat niște cartonașe de planificare/consiliere și le-am oferit unor femei aflate în etapele finale ale sarcinii pentru a le ajuta să gestioneze tranziția către alăptare. Am descoperit că pentru femeile care au primit cartonașele riscul de a renunța la alăptare era de patru ori mai mic decât pentru cele care nu au primit acele cartonașe.


Mituri și concepții greșite


Alăptarea este dificilă. Este epuizant din punct de vedere fizic. Majoritatea femeilor care au răspuns la sondajul la scară largă privind Hrănirea Sugarilor în 2010 au raportat că au suferit dureri de sân sau de mamelon la un moment dat în timpul alăptării.


Chiar și în ziua de azi, alăptarea în public nu este privită cu ochi buni. Recent, am văzut două știri despre femei mustrate pentru că alăptează – într-unul din cazuri mamei care alăptează i s-a spus să părăsească propria grădină.

Și continuă să existe informații greșite legate de alăptare.


Unele dintre aceste concepții greșite sunt cultivate de industria laptelui praf.


Un studiu publicat recent a indicat că producătorii de formule de lapte praf au făcut o comparație distorsionată între meritele formulei de lapte și cele ale laptelui matern.

Site-urile web ale producătorilor au subestimat beneficiile alăptării și au exagerat provocările acesteia.


Unele dintre concepțiile greșite sunt neînțelegeri.


De exemplu, susținătorii spun adesea DOAR că alăptarea este „ cel mai natural lucru din lume ”, frază care neglijează faptul că, pentru proaspetele mămici, alăptarea este o experiență nouă și e nevoie de timp pentru a exersa această abilitate.


https://youtu.be/mTm9zvz5-Dc


În Studiul privind Hrănirea Sugarilor sunt oferite indicii despre cât de dificilă este alăptarea. În Scoția, una din cinci mame care au început să alăpteze s-a oprit la doar două săptămâni după naștere.


Declinul în primele două săptămâni este chiar mai mare în Țara Galilor și în Irlanda de Nord. În mod esențial, 86% dintre mamele care au renunțat la alăptare în primele două săptămâni raportează că și-ar fi dorit să alăpteze mai mult timp.


Aceste statistici – rate de abandon mult mai mari decât și-ar fi dorit femeile – indică faptul că este nevoie de o modalitate de sprijinire a femeilor să alăpteze cu mai mult succes.




Tracy McGillivray, studentă la master la cursul nostru de științe comportamentale, care lucrează și ca specialist în nutriția copiilor la NHS Lothian, a venit cu o astfel de idee - și acum știm că funcționează.


Ea a identificat decalajul dintre intenție și realitate descrisă în paragraful anterior și a lucrat cu mine la conceperea unor cartonașe de planificare a alăptării.


  • A recrutat 81 de femei de la cursurile de puericultură din jurul Edinburghului și a ales aleatoriu unele mame pentru a servi ca grup de control, care nu au primit cartonașe, iar altele pentru a primi una dintre cele două cartonașe de planificare pe care le-am conceput.


Ce conțineau cartonașele?


Unul dintre obiectivele cartonașelor de planificare a fost acela de a ajuta femeile să anticipeze unele dintre provocările cu care s-ar confrunta în primele zile după naștere, atunci când stabilesc o rutină de alăptare. De asemenea, am vrut să asigurăm femeile că este normal să întâmpinăm dificultăți la alăptare. Așa că am enumerat pe o parte a cartonașului patru obstacole în calea alăptării, citate frecvent de femei.



Un al doilea obiectiv al cartonașului a fost să ajute femeile să planifice să facă față acestor provocări.


Cartonașul a fost oferit femeilor aflate în fazele finale ale sarcinii – într-un moment în care realitatea de a deveni mamă era iminentă, dar când a mai rămas timp să ia măsuri pentru pregătirea pentru alăptare. Pe lângă lista de obstacole, am furnizat o listă de sfaturi conexe luate din Sondajul despre Hrănirea Sugarilor și din literatura revizuită de colegi.


Am numit rezultatele Obstacole/Sfaturi sau O/T card în graficul de mai jos.

În plus, unele cartonașe prezentau pe verso un mesaj pe care scria: „Când am copilul meu, intenționez să alăptez pentru...”


Am adăugat acest lucru deoarece cercetările privind dieta și exercițiile fizice arată că articularea în mod deliberat a unei anumite intenții îi ajută pe oameni să-și atingă obiectivele de sănătate. În grafic le numim „Enhanced O/T card”.




Aceste este un grafic care arată cum a scăzut alăptarea la un grup de femei care nu au primit sprijin special sub formă de cartonașe (acele carduri care conțineau informații cu scop de consiliere).


Alăptarea a continuat să scadă în grupul de control, dar nu și în rândul femeilor care au primit un card „Obstacole/Sfaturi”. David Comerford , Autor furnizat


Graficul de mai sus arată ce s-a întâmplat.


Liniile verzi descriu grupul de control al femeilor care nu au primit niciun card.

Toate își exprimaseră intenția de a alăpta.


La externarea din spital, 80% dintre ele alăptau efectiv. Când le-am contactat la 10-14 zile după data când au născut, doar 64% mai hrăneau bebelușul cu lapte matern. Tendința negativă apare în acest grup de control și dacă ne concentrăm pe alăptarea exclusivă , adică fără completare cu lapte praf. Acest rezultat este important deoarece bebelușii care sunt hrăniți exclusiv cu lapte matern se bucură de beneficii deosebite pentru sănătate.


Comparați aceste tendințe descendente ale alăptării și alăptării exclusive cu cele două grupuri de carduri. Marea majoritate a mamelor care alăptau la externarea din spital, atât în ​​grupul de card O/T, cât și în grupul de card O/T îmbunătățit, încă alăptau 10-14 zile mai târziu.


Diferența de curbă din tabel în perioada dintre externare și monitorizare – o scădere descendentă pentru grupul de control față de o linie aproape orizontală pentru grupurile de carduri – este izbitoare.


Având în vedere beneficiile substanțiale ale alăptării, sperăm că aceste rezultate îi încurajează pe alții să folosească și să adapteze cartonașele noastre pentru a promova alăptarea.




Sursa: https://theconversation.com/breastfeeding-is-tough-new-research-shows-how-to-make-it-more-manageable-168432?fbclid=IwAR08L1U_TK0QTHgeELlG5Hi-4vXvhvkj9QgJk75V5aE8wQkvaublG1Svlq4


Traducere: www.postpartum.ro